Langa biserica se afla o cladire ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria manastirii Trei Ierarhi. Cladirea este cunoscuta si sub denumirea de Sala gotica, care a avut, insa, inca de la inceputurile sale, un destin putin obisnuit, de trapeza a manastirii Sfintii Trei Ierarhi (1635-1639), precum si de paraclis (secolul al XIX-lea).
Langa biserica se afla o cladire ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria manastirii Trei Ierarhi. Cladirea este cunoscuta si sub denumirea de Sala gotica, care a avut, insa, inca de la inceputurile sale, un destin putin obisnuit, de trapeza a manastirii Sfintii Trei Ierarhi (1635-1639), precum si de paraclis (secolul al XIX-lea).
Numita gotica nu pentru arhitectura exterioara, ci datorita boltilor interioare in ogiva delimitate de nervuri de piatra, aceasta anexa se mai remarca printr-un balcon exterior cu 12 coloane cilindrice de piatra si un turn roman la intrare construit in timpul restaurarii generale a manastirii (1890), destinat sa preia functiile inaltului turn-clopotnita la care se renuntase. Infatisarea prezenta a cladirii se datoreaza restaurarii din 1960. In aripa vestica a cladirii sunt in prezent amenajate staretia si cateva chilii.
In chiliile de la Trei Ierarhi s-au petrecut evenimente de mare importanta pentru educatia si cultura romaneasca. In 1640, aici era instalata prima tipografie din Moldova, unde aveau sa fie tiparite Cazania romaneasca a Mitropolitului Varlaam, masivul sau tratat despre cele Sapte Taine ale Bisericii, Raspunsul la Catehismul calvinesc, precum si Pravila lui Vasile Lupu, prima antologie de legi a Moldovei.
In aceiasi ani, Domnitorul Vasile Lupu a pus bazele Colegiului de la Trei Ierarhi, prima institutie de invatamant romanesc din Moldova, organizata dupa modelul Academiei kievene. La sfarsitul secolului al XIX-lea, in chiliile de la Trei Ierarhi inca mai functiona Colegiul vasilian, sub numele de Scoala Normala Vasile Lupu. In 1874, din comisia de examinare a scolii facea parte si marele poet roman Mihai Eminescu, care a locuit un timp intr-una din chiliile manastirii.
Dincolo de scopul principal pentru care a fost construita, Sala Gotica aminteste de cel putin doua evenimente de prim rang din istoria manastirii. Mai intai, aici s-au desfasurat, in 1642, dezbaterile teologice pan-ortodoxe care s-au finalizat prin a aproba Marturisirea Ortodoxa alcatuita de Petru Movila, mitropolitul Kievului, eveniment ramas in istorie sub denumirea de Sinodul de la Iasi. Peste timp, in 1888, paraclisul aflat in Sala gotica, care adapostea temporar racla Sf. Cuvioase Paraschiva, a fost martorul celei mai cunoscute si uimitoare dintre faptele minunate ale sfintei, ale carei moaste nu au fost atinse de puternicul incendiu din noaptea de 26 spre 27 decembrie, desi totul in jur a ars.
Adapostind deja de decenii obiecte de patrimoniu istoric si bisericesc, Sala gotica se infatiseaza din 15 octombrie 2001 cu o noua organizare muzeala, vechiului ansamblu de piese adaugandu-i-se altele acum aduse.
Cele mai valoroase obiecte detinute sunt, fara indoiala, acelea care se afla in directa legatura cu biserica celor Trei Ierarhi din perioada domniei ctitorului ei, Vasile Lupu (1635-1653).
Astfel, fragmente de fresca din pictura originala executata de iconari rusi stau marturie a deosebitei sensibilitati artistice cu care a fost pictata biserica, fapt care l-a determinat pe un observator din epoca sa exclame ca “asemenea opera de pictura miniaturista, executata cu atat farmec, cum sunt cele ce se afla pe arcele si boltirile celor doua cupole din aceasta biserica, n-am mai vazut in nici o tara” (Evlia Celebi, calator turc). O valoare aparte o constituie tabloul votiv, reprezentand pe Vasile Lupu si familia sa. Icoana imparateasca a Sfintilor Trei Ierarhi da marturie singulara asupra frumusetii capetesmei executate la Moscova in 1639. Alte obiecte valoroase care ilustreaza epoca vasiliana sunt remarcabilele acoperaminte de mormint brodate reprezenta pe Doamna Tudosca, sotia voievodului, si pe fiul sau Ioan, acestea fiind, dupa traditie, chiar opera Doamnei. Un epitrahil brodat si doua cupe de argint aurit se numara printre donatiile lui Vasile Lupu pentru ctitoria sa. Nu putea lipsi din expunerea muzeala un exemplar din prima tiparitura moldoveneasca in romaneste, Cazania mitropolitului Varlaam al Moldovei, monument de limba care a vazut lumina tiparului in chiliile manastirii (1643).
Dedicat artei si istoriei bisericesti din Moldova secolelor XVII-XIX, muzeul Sala gotica se doreste a fi un edificiu viu, care sa contribuie la mai buna cunoastere a trecutului nostru. Aceasta incercare este subliniata si de constanta organizare a unor expozitii temporare, ce constituie rechemari ale vizitatorilor intr-un spatiu in care taina trecutului se deschide, oferindu-i celui ce intra cheia unui viitor in care frumusetea sa salveze lumea.